Il astept pe iubi sa vina de afara de la curatat zapada sa ne asezam la masa :)
In Timisoara ninge aproape fara intrerupere de 3 zile, iar stratul de zapada e consistent.
E duminica , asa ca incercam sa ne odihnim si sa ne bucuram de ziua in sine, de iarna inca frumoasa ...privita din spatele ferestrelor.
Nu-i loc de plimbare inca, poate mai dupa masa , cand se mai inmoaie gerul...
Afara sunt doar oamenii gospodari care curata zapada de pe trotuare cu lopeti si maturoaie... Copiii nu s-au trezit inca, iar pe la biserici au ajuns doar popii si poate cantorii, ca babele nu se incumeta sa iasa :).
Masinile circula cu greu din cauza nametilor... doar cele ale caror stapani au musai cate un drum de facut se itesc cand si cand , pentru ca in asemenea conditii e mai sanatos sa stai in casa ta .
Nu ne plangem, primim ce da Domnul...el stie mai bine vremile /vremurile si soroacele :)
Cuminte, parca presimtind ca vine iarna si mai grea, m-am aprovizionat din timp cu cele trebuincioase, asa ca acum zambesc bucuroasa ca am in camara provizii pentru zile grele.
Luni, desi a fost un ger de - 17-20 de grade pe alocuri,am profitat de zilele insorite si am purces intr-o calatorie in scopuri bine definite catre socrii, tocmai pe la poalele Apusenilor.
Ne astepta acolo o comoara cum numai pe valea Ampoiului se gaseste : porcul taiat inainte de Craciun, atarnat cuminte in carligele din camara :)
Am asteptat inadins sa treaca o vreme sa se afume bine slanina, carnatii , costitele si bucatile de rat si picioare de porc pentru catarigi.
Vremea e propice pentru mancarurile "grele "...
Pe un asemenea ger, bucatele pregatite ca pe vremea copilariei noastre si a parintilor nostrii au intaietate. Bucate preparate traditional si pe cat posibil cu ingrediente de la origini.
M-am intors asadar in Timisoara cu sacul doldora de bunatati din camara parintilor, bunatati de care inca mai profitam datorita indurarii Celui de sus :).
Evident ca primul preparat la care m-am gandit au fost catarigile /cotoroagele/raciturile. Si nu numai ca m-am gandit, dar l-am si executat cat mai repede cu putinta.
Reteta e simpla..
si se cam cunoaste , de aceea n-o s-o mai scriu cu lux de amanunte.
Pot sa va spun doar ca am combinat afumatura de acasa cu ceva prospatura din comert, insa am facut-o doar datorita faptului ca am fierea cam sensibila si n-am vrut sa risc pana la capat.
Am facut si o turta de malai langa catarigi...mie asa imi place sa le mananc :). La final le-am adaugat usturoi pisat, insa doar cat sa le parfumez un pic.
Am adunat grasimea de deasupra cat am putut de mult. Doar cateva linguri am pastrat ca sa le amestec cu boia sa dau fata catarigilor, insa si pe aceea o indepartez cand le aduc la masa.
Imi place teribil masa aceea gelatinoasa, cu gust de afumatura si usturoi ...insa cel mai mult imi place "sa rod "oasele picioarelor de porc :))...iar soricul fiert ma da gata de-a dreptul :))
M-am inarmat cu anghirol si colebil ca sa-mi tin fierea in frau si....am dat drumu' la dezmat :))
Pana eu v-am povestit despre catarigi iubi a gatat de curatat zapada :) si s-a intors rosu in obraji si nins de afara.
Fug sa-i fac un ceai :) si sa pun masa.... catarigi si turta de malai :)...
Ma simt iar ca un copil, fericit ca are o familie care-l iubeste si pentru care ar face orice :).
Iarna se desfasoara in continuare cum stie ea mai bine....ninge fulgi frumosi si imbujoreaza obrajii cui se incumeta sa ia gerul in piept.
Dupa ce ma hranesc pe masura , cu catarigi si malai bun, o sa incerc s-o infrunt si eu, macar pret de cateva fotografii :)...
Duminica frumoasa si binecuvantata sa aveti, dragii mei ! :) Va imbratisez cu dragoste(a in bucate ) ! :) Tags: aperitiv , RACITURI
Ce frumos ai descris un moment petrecut de tine Duminica!Imi plac raciturile,mi-ai facut pofta.
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru tot ce faci.....esti minunata!
MUltumesc langmina :)
RăspundețiȘtergerete mai astept in vizita :)